Directorul Sucursalei APAPS Brasov, Dorin Nicolae - administrator special la cei sase "pui" ai SC Tractorul

Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului a numit, joi, administratorul special pentru cele sase societati formate prin divizarea SC Tractorul. Este vorba chiar de directorul Sucursalei APAPS-Brasov, Dorin Nicolae. "Am luat aceasta decizie pentru a avea posibilitatea ca, inainte de expirarea termenului-limita pentru depunerea ofertelor (de cumparare a societatilor in cauza - n.n.) sa putem realiza operatiunile premergatoare privatizarii, cum ar fi conversia datoriilor in actiuni "operatiuni menite sa faca aceste societati mai atragatoare pentru investitorii interesati de achizitionarea pachetelor majoritare de actiuni" - a precizat ministrul Ovidiu Musetescu. APAPS a lansat de mai multe ori, in ultimele doua luni, anunturile de privatizare a societatilor desprinse prin divizarea SC Tractorul. Este vorba de societatile comerciale Frimut UTB, Reutcom UTB, Prorem UTB, AWE-HD, Scudiver UTB si MUM-UTB care urmeaza a fi vandute de Sucursala APAPS-Brasov prin licitatie cu strigare (societatea-mama urmeaza a fi privatizata de APAPS-Central). In total, cele sapte societati de pe platforma Tractorul au un capital social de 795 miliarde lei si la sfarsitul anului 2001 inregistrau datorii de circa 5.000 miliarde lei.

ADESGO - revanduta companiei israeliene Argaman Industries

Producatorul de ciorapi Adesgo Bucuresti a intrat in proprietatea companiei israeliene Argaman Industries, care a preluat de la firma belgiana NV Bonneterie Bosteels de Smeth pachetul de 97% din actiunile societatii romanesti, valoarea tranzactiei ridicandu-se la 254.000 de euro, a declarat, miercuri, agentiei Mediafax, Elena Ghiurutan, directorul general al Adesgo. "Conform documentelor contractuale, noul actionar principal va realiza, in cursul anului, o infuzie de capital de pana la un milion de euro, destinat finantarii activitatilor curente", a precizat Dan Zohar Siegler, reprezentantul grupului Argaman. Cresterea treptata, dar substantiala a cifrei de afaceri si extinderea prezentei produselor romanesti pe pietele externe, ca efect al intensificarii activitatii de export, sunt cateva dintre intentiile firmei israeliene legate de Adesgo. Pentru acest an, societatea bucuresteana isi propune sa realizeze numai pe piata interna o cifra de afaceri medie de circa 400.000 de dolari pe luna. "La aceasta se adauga exportul, care va creste progresiv incepand cu a doua jumatate a acestui an. Avem deja comenzi in acest sens, iar o prima livrare a fost efectuata saptamana trecuta. In ultimii ani, societatea a exportat in Belgia, Polonia, Germania si Israel, iar acum aria destinatiilor se va largi, urmand sa includa si pietele pe care este prezenta compania Argaman Textiles, cum sunt SUA si Marea Britanie", a mentionat Dan Siegler. Adesgo estimeaza, pentru 2002, o productie de circa 8,2 milioane de perechi de ciorapi care va fi destinata pietei locale, la care se adauga peste doua milioane de perechi de ciorapi pentru export. Fabrica bucuresteana are o capacitate de productie de 23 de milioane de perechi pe an. Compania a fost infiintata in anul 1926, iar in 1993 a fost privatizata prin metoda MEBO si prin oferta publica. In 1998, Fondul Roman Post Privatizare si firma belgiana Bosteels au cumparat 70% din actiunile societatii, iar in martie 1999 Bosteels a devenit actionar majoritar al Adesgo. Vanzarea in aceasta luna a actiunilor de la Adesgo echivaleaza cu iesirea companiei belgiene de pe piata romaneasca. Grupul Argaman Industries, noul proprietar al Adesgo, este listat la Bursa din Tel Aviv. Divizia sa, Argaman Textiles, care are ca obiect de activitate finisarea, imprimarea si vopsirea textilelor, a realizat anul trecut vanzari de aproximativ 62 de milioane de dolari

Scaderea cererii de case noi estimata la 400 milioane dolari

ntroducerea taxei pe valoarea adaugata la constructia de locuinte si masurile anuntate de guvern pentru subventionarea locuintelor prin Agentia Nationala de Locuinte (ANL) vor avea drept efect cresterea inflatiei si intarirea pozitiei de monopol a ANL, spune directorul general al societatii de constructii Impact SA, Dan Ioan Popp. El estimeaza un procent de 0,5-0,75% de crestere a inflatiei si o scadere a cererii de locuinte noi la 400 milioane de dolari. "Deoarece un intreg lant de industrii urmeaza sa-si reduca activitatea datorita scaderii cererii de locuinte noi in 2002, statul nu va mai incasa 74 milioane dolari TVA, 49 milioane dolari impozit pe salariu, 48 milioane dolari CAS si alte taxe, 10 milioane dolari impozit pe profit, reducandu-se totodata sumele platite ca salarii nete (pentru consum) cu 119 milioane dolari", a mai spus Popp. Guvernul a adoptat subventionarea cu 20% a locuintelor pentru tineri construite prin ANL.

MB Distribution - distribuitor autorizat de software IBM pentru Romania

La Clubul polo din Bucuresti s-a desfasurat evenimentul de lansare oficiala a parteneriatului dintre IBM Software Group si compania MB Distribution, aceasta din urma devenind distribuitorul autorizat in Romania pentru IBM Lotus, WebSphere si DB2. Relatia IBM si MB Distribution dureaza de peste 3 ani, MB Distribution fiind distribuitor al intregii game de PC-uri si optiuni IBM inca din 1999. "In martie 1999 am inceput plini de entuziasm parteneriatul cu IBM, in calitate de distribuitor de PC-uri. Cei trei ani scursi de atunci ne-au indreptatit sa dorim, prin rezultatele obtinute, extinderea acestui parteneriat, iar zona cea mai atractiva pentru MB Distribution a fost cea a distributiei de software. Suntem bucurosi sa primim de la IBM "titlul" de distribuitor autorizat pentru Romania a diviziei sale de software si apreciem ca pana la sfarsitul acestui an vom reusi sa realizam o cifra de afaceri de peste 700.000 USD" - a declarat Stefan Radescu, IBM Product Manager la MB Distribution. Produsele software IBM ofera cea mai larga gama de aplicatii, middleware si sisteme de operare pentru toate platformele de calcul, permitand clientilor sa beneficieze pe deplin de toate avantajele noii ere e-business. Prin programul PartnerWorld pentru Sotfware, compania IBM sustine eforturile partenerilor sai in crearea de noi oportunitati de afaceri, extinzand comunicarea cu acestia si asigurand un mediu de lucru comun, care le permite accesul complet la toate informatiile. "Fie ca sunt distribuitori, integratori sau consultanti, prin programul PartnerWorld pentru Software, partenerii de afaceri IBM pot accesa un univers de beneficii care sa le sustina eforturile de crestere a vanzarilor, de extindere a cotei de piata, de patrundere pe noi piete si de extindere a afacerilor la un nivel neatins pana acum, folosind tehnologiile software oferite de IBM", a mentionat Laurentiu Oftez, Customer Sales Manager, IBM Romania. La acest eveniment de lansare oficiala a noului parteneriat dintre IBM Romania si MB Distribution au participat partenerii traditionali ai MB Distribution, principalii integratori de solutii software avand la baza platforme IBM, precum si reprezentanti ai presei de specialitate. MB DISTRIBUTION si-a inceput activitatea in cea de-a doua jumatate a anului 1993. In prezent, firma MB Distribution numara in "portofoliul" sau trei "titluri" de distribuitor national: - Primul "titlu" obtinut este acela de distribuitor autorizat al produselor EPSON pentru Romania (imprimante, miniimprimante, echipamente POS, scanere A4 si A3+, camere foto digitale, computere hand-held, videoproiectoare etc.), contractul de parteneriat fiind semnat cu EPSON Deutschland GmbH. - Cel de-al doilea "titlu" obtinut este de distribuitor al intregii game de PC-uri IBM in Romania (desktop-uri, laptop-uri si servere IBM). Parteneriatul dintre MB DISTRIBUTION si IBM WORLD TRADE CORPORATION a fost semnat in primavara anului 1999 si pune bazele unui parteneriat strategic foarte important pentru noi. - Cel de-al treilea "titlu" cu care MB DISTRIBUTION se mandreste este de distribuitor al gamei de UPS-uri produse de renumita firma LIEBERT, contract semnat anul trecut. Principiul fundamental pe baza caruia MBD isi structureaza activitatea este cel al unei retele de distributie care acopera tot spatiul geogafic romanesc. MB Distribution continua sa-si orienteze eforturile spre gasirea de solutii viabile privind minimizarea costurilor totale ale proprietatii echipamentelor EPSON, IBM si LIEBERT. Echipa de profesionisti ai MB DISTRIBUTION este formata din 30 de persoane care lucreaza in departamentele de vanzari, marketing, service, financiar-contabil si administratie. Credem ca cele prezentate mai sus recomanda MB DISTRIBUTION drept un partener de incredere pe piata IT romaneasca si plaseaza produsele EPSON, IBM si LIEBERT in topul preferintelor utilizatorilor de inalta tehnologie din aria noastra si nu numai. IBM este cea mai mare companie de Tehnologia Informatiei din lume, avand peste 80 de ani de suprematie in sprijinul acordat companiilor privind inovatiile in domeniul afacerilor. IBM creeaza, dezvolta si produce cele mai avansate tehnologii ale informatiei din industrie - incluzand calculatoare, software, sisteme de retea, sisteme de stocare si microelectronice. Reteaua mondiala de solutii si servicii profesionale transpune aceste tehnologii avansate in avantajele competitive pentru clientii sai. Pentru mai multe informatii,

Cum se impoziteaza veniturile din arendarea bunurilor agricole

Cei care au terenuri agricole pe care nu le pot lucra, dar le-au arendat si apoi au obtinut venituri sau produse, sunt obligati sa depuna declaratii de venit pana la 31 mai. Proprietarii care obtin venituri din arendarea bunurilor agricole au obligatia de a incheia un contract de arendare pe care il inregistreaza la primaria de care tine bunul arendat, iar in termen de 15 zile de la incheierea acestuia si la administratia financiara din zona respectiva. Venitul brut din arenda reprezinta totalitatea sumelor si echivalentul in lei al veniturilor in natura realizate de arendator si se stabileste pe baza arendei prevazute in contract. In vederea impozitarii venitului din arenda, se determina venitul net, scazand din venitul brut o cota forfetara de cheltuieli de 30%. Odata cu inregistrarea contractului de arendare, proprietarul depune o "Declaratie privind veniturile estimate din cedarea folosintei bunurilor", dupa care va primi de la Fisc o hartie referitoare la suma pe care o are de platit anticipat, in patru rate egale trimestriale. Plata se face la administratia financiara unde se afla domiciliul proprietarului, si nu la cea unde se afla bunul arendat. In cazul in care contractul este consolidat in valuta sau contine anumite clauze (cum ar fi arenda in natura), pentru a afla care este venitul pe care trebuie sa-l treaca in declaratia de venit global, proprietarul trebuie sa depuna la administratia financiara unde se afla bunul arendat o "Declaratie speciala privind veniturile obtinute din cedarea folosintei bunurilor". Pentru veniturile obtinute in 2001, termenul limita de depunere a acestei declaratii este 31 mai 2002. Cei care nu au clauze speciale in contractul de arendare, nu sunt obligati sa depuna declaratia speciala. In schimb, toti cei care obtin venituri din arendarea bunurilor agricole (chiar daca nu au obligatia depunerii declaratiilor speciale) sunt obligati sa depuna declaratia de venit global, care va include toate veniturile obtinute anul trecut. Aceste declaratii se depun la administratia financiara unde isi are domiciliul contribuabilul. Dupa ce fiscul analizeaza declaratia de venit (si, daca este cazul, declaratia speciala) stabileste, pe langa impozitul anual, si daca persoana respectiva mai are de platit sau de primit de la stat vreo diferenta de impozit. Daca mai are de platit, contribuabilul trebuie sa faca acest lucru in termen de 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere. In cazul in care mai are de primit bani de la stat, acesta trebuie sa aiba rabdare, deoarece diferenta platita in plus i se va restitui numai daca aceasta nu se compenseaza cu alte taxe si impozite datorate statului pentru anul in curs.

Exista diferente majore intre conditiile de munca din statele candidate si cele membre ale UE

Fundatia pentru ameliorarea conditiilor de viata si de munca cu sediul la Dublin a efectuat un studiu comparativ in domeniu intre tarile candidate la UE si statele din Uniunea Europeana, relateaza cotidianul Le Monde. Studiul se bazeaza pe un esantion reprezentativ de 1000 de angajati din fiecare tara candidata si prin comparatie se releva diferentele dintre conditiile de munca din aceste state si grupul celor 15 tari membre ale Uniunii. Concluziile anchetei statistice permit sa se sublinieze atuurile si dezavantajele tarilor candidate inainte de aderarea lor la UE. Ele cunosc o mai mare proportie a persoanelor angajate in agricultura (21 la suta fata de 5 la suta in randul UE) si o mai mica parte in servicii (47 la suta fata de 66 la suta). Proportia de o cincime din populatie angajata in agricultura ascunde contraste puternice , chiar in interiorul acestor tari (45 la suta pentru Romania, 19 la suta pentru Polonia, 18 la suta pentru Lituania, dar numai 5 la suta in Republica Ceha si 2 la suta pentru Malta). Pe de alta parte, rata angajarii femeilor este mai ridicata in tarile din Europa Centrala si de Est (46 la suta), fata de cea din UE (42 la suta), scrie Le Monde. Persoanele care fac munci individuale sau independente sunt mai numeroase in Est (22 la suta fata de 17 la suta in UE). Dimensiunea intreprinderilor constituie o diferenta majora. 69 la suta din populatia activa din tarile candidate lucreaza in intreprinderi cu mai putin de 50 de salariati, fata de 61 la suta in UE. Proportia din salariati cu varste peste 40 de ani este superioara (51 la suta fata de 47 la suta), iar cota dintre salariatii care au un al doilea serviciu este sensibil mai mare (10 la suta fata de 6 la suta), la fel ca si timpul consacrat acestei a doua activitati (17,8 ore pe saptamana fata de 12,1 ore in UE, constata studiul. Privind conditiile de munca propriu-zise, diferentele sunt majore chiar daca politicile sustinute de guvernele statelor candidate se straduiesc sa atenueze deosebirile. Organizarea muncii este mai ierarhica, mai putin descentralizata in tarile candidate, expunerea la riscuri (zgomot, diferente de temperatura, noxe) este mai puternica. Mai putini salariati beneficiaza de formare profesionala. La nivelul orelor lucrate, exista mai putine diferente intre barbati si femei. Programul de munca redus, inclusiv pentru femei, este de exemplu foarte slab reprezentat in tarile din Europa Centrala si de Est, contrar celor ce se intampla in anumite tari din Uniunea Europeana.

Cu satelitul pe tarla

In povestea povestilor, Ion Creanga, un taran destept, inchipuie raspunsul taranului roman la curiozitatea boiereasca. "Da ce oameni acolo, om bun?" Astazi, dupa 125 de ani, taranul roman va fi fost cel putin invatat sa raspunda pe masura epocii supertehnologiei: "Ia niste p... cu satelitul saman". Pai cum e sa te interesezi azi de soarta lui, sa-l intrebi ce seamana, pe el, taranul roman, care, in vremurile astea traieste inca din blagoslovenia lui Hristos si a lui Sf. Petrea, murind batran cu pensia de batjocura, ori sfarsindu-se de tanar ca n-are cu ce semana? Ce le-a mai plesnit mintea boierilor de la Bucuresti! O sa se practice si la noi "agricultura de precizie", au anuntat reprezentantii Agentiei Spatiale Romane, la sediul Ministerului Agriculturii. Si au adus expertul in teledetectie al Organizatiei Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura, sa ne semetim noi cum o sa avem "o harta a tuturor tipurilor de acoperire a terenurilor, pe baza datelor furnizate de satelit", care o sa fie folosita pentru planificarea agricola. Auziti, fratilor, cum ne izmenim noi ca, de mai bine de un an, la Institutul de cercetari Fundulea trei combine sunt comandate prin satelit, in proiectul ADAM, facut cu frantujii! Deh, tara civilizata, de mileniul trei, cu latrina in fundul curtii si cal la arat. "Prin Internet, fermierul va avea acces la parcela lui si va putea vedea cate ingrasaminte trebuie sa foloseasca si cat trebuie sa irige". Sa vezi atunci, tarane, cum o sa mai apara unul care, tot pe banii tai, o sa-ti dea, cu ochii lui reci, tot binele din lume - calculator ii zice! O sa-ti spuna sa ari, da' cu tractorul pe care nu-l ai, sa uzi, da' cu apa pe care nu o ai, sa ingrasi, da' cu ingrasamintele pe care nu le ai... Dar, cine stie? Poate o sa castigi si tu ca taranul lui Creanga pentru ca acu' ai evoluat, semeni cu satelitul!

Rezerva de gaze descoperita la Sighisoara ar asigura consumul bucurestenilor pe 10 ani

La Sighisoara a avut loc prima forare in vederea producerii de gaze naturale in Romania incepand din toamna acestui an", a anuntat ieri ministrul Industriei si Resurselor, Dan Ioan Popescu. Rezerva estimata este de 7 miliarde mc gaze naturale, adica consumul bucurestenilor pe 10 ani, a spus Popescu. "Speram ca rezerva sa se confirme in urma forarilor realizate de Romgaz impreuna cu Wintershall.

Sindicatele si patronatele chemate sa faca observatii la Legea SIF-urilor

La sediul Ministerului Dezvoltarii si Prognozei (MDP), o delegatie condusa de secretarul de stat Gheorghe Tiplica s-a intalnit cu reprezentantii patronatelor si sindicatelor. Reprezentantii MDP le-au explicat acestora modalitatile de selectionare si evaluare a proiectelor depuse pentru obtinerea de finantari nerambursabile in cadrul programelor Phare operationale in perioada mai-august 2002. Principalul motiv pentru care au fost insa invitate la MDP marile confederatii sindicale, Cosiliul National al Intreprinderilor Mici si Mijlocii din Romania, Consiliul National al Patronilor din Romania, UGIR, UGIR-1903 este proiectul de lege privind societatile de investitii financiare, pe scurt, legea SIF-urilor. Ce legatura sa aiba, de exemplu, CNSRL Fratia, cu un act normativ initiat de Ministerul de Finante si MI, legat de reglementarea functionarii celor 5 societati de investitii financiare existente ? Aparent, nici una, desi la SIF -uri sunt milioane de actonari. Adevarata cauza a intalnirii de ieri consta in aplicarea recent adoptatei "legi a transparentei", care obliga la consultarea partenerilor sociali anterior transmiterii pentru dezbatere a oricarui act normativ cu impact asupra mediului de afaceri si nu numai. Amintim ca adoptarea asa-numitei legi a transparentei (sun-shine law) procesului legislativ a fost una dintre conditionalitatile cuprinse in acordul PSAL II cu Banca Mondiala, la capitolul " Imbunatatirea mediului de afaceri" ". Astfel, in termen de 14 zile, sindicatele si patronatele trebuie sa-si exprime punctul de vedere si eventualele observatii asupra unor chestiuni precum administrarea si gestionarea portofoliului de actiuni, modul de efectuare de plasamente si investitii financiare, principiul diversificarii si admnistrarii prudente si cel al transparentei si protectiei actionarilor cuprinse in Legea SIF-urilor. "Numarul mare de actionari face aproape imposibila desfasurarea adunarilor generale ale SIF-urilor, acestea fiind costisitoare, iar intrunirea cvorumului necesar pentru prezenta si vot deosebit de dificila. La ora actuala, fiecare SIF are aproximativ 9 milioane de actionari. De aceea , una din prevederile acestui proiect este aceea prin care se limiteaza numarul de actiuni detinute la o societate de investitii financiare. In lege este prevazut ca nici o persoana sa nu poata detine la o SIF mai mult de 1 la suta din totalul actiunilor aflate in circulatie. Pragul de detinere prevazut in prezent este de 0,1 la suta"- a explicat secretarul de stat Tiplica pe parcursul intalniri

Pretul energiei termice va scadea

De la 1 iulie, energia termica se va scumpi cu 40% si curentul cu 3%. "Dupa aceasta data, timp de un an de zile, pretul energiei termice nu numai ca va ramane neschimbat, chiar va scadea", a declarat ieri, Dan Ioan Popescu, ministrul Industriei si Resurselor. "Timp de 12 luni nu se va face nici macar o reactualizare a pretului in functie de inflatie", a subliniat Popescu, adaugand ca "acest lucru este posibil in urma restructurarii, reabilitarii care se efectueaza la Termoelectrica si va conduce la reducerea costurilor de productie si, in final, a pretului de furnizare a energiei termice". In luna iulie, pretul energiei termice va creste de la 600.000 de lei la 840.000 lei/Gcal. De la aceeasi data, tarifele la electricitate vor fi majorate cu pana-n 3%. Guvernul s-a angajat fata de FMI sa "ajusteze" pretul national de referinta al energiei termice, de la 16,4 $/Gcal la 20 $/Gcal si sa majoreze trimestrial pretul energiei electrice si gazelor. Scumpirile ce urmeaza a se opera in luna iulie sunt ultimele inscrise in calendarul stabilit de Guvern cu reprezentantii FMI. Potrivit presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE), Ion Lungu, "cu noile preturi (valabile din luna iulie) se acopera costurile de producere a energiei, fara a se recupera pierderile din anii anteriori". Chiar daca timp de un an nu vor mai avea parte de scumpiri, romanii vor resimti din plin, in iarna care vine, cresterile de preturi din luna iulie.Pretul energiei termice va scadea